Acoperisul Verde
Cele mai recente date din 2014 relevă că Bucurestiul are 9,86 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor. Și, cum multe spații verzi au dispărut făcând loc noilor construcții, situația s-a inrăutațit, în ciuda faptului că legile naționale și normele Uniunii Europene cereau ca până în 2013 cantitatea de spațiu verde pe cap de locuitor să ajungă la 26 mp pentru Bucuresti.
Bucureștiul are pe acoperișul blocurilor peste 15.000.000 mp de spații care pot să devină verzi și generatoare de oxigen. Un plămân cât 3.000 de stadioane de fotbal
Spre comparație, Viena avea, în anul 2012, o suprafață de 120 metri pătrați de spațiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100 mp) și Stockholm (86 mp). Capitale mult mai mari decât Bucureștiul aveau mai mult spațiu verde, printre ele fiind Londra, cu 27 metri pătrați, Berlin ( 38 mp) și Roma (45 mp).
Bucureștiul are pe acoperișul blocurilor peste 15.000.000 mp de spații care pot să devină verzi și generatoare de oxigen. Un plămân cât 3.000 de stadioane de fotbal și incă 7,5 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor al Bucureștiului.
În plus, vara, temperaturile de pe acoperişurile bituminoase convenţionale pot fi incredibil de ridicate, ajungând să depăşească 65°C în timpul zilei. Acoperișurile se transformă în imense ”radiatoare” care contribuie la efectul de insulă de căldură – tendinţa oraşelor de a fi mai calde decât împrejurimile. Acoperişurile verzi, reduc acest efect, iar solul compozit şi vegetaţia acţionează ca un izolator, aducând economii la costurile cu încălzirea şi răcirea în clădirile de dedesubt cu până la 20%.
Avantaje pentru mediu ale acoperișului verde
- Temperatură ambientală scăzută
Avantaj: reduce efectul așa numit ”Urban Heat Island” (insulă urbană de căldură)
Avantaj: aer mai curat, respirabil, mai bogat în oxigen
Avantaj: aer mai curat
- Stimulează biodiversitatea
Avantaj: îmbunătățește/păstrează habitatul păsărilor și al insctelor
Avantaj: utilizarea în mai puțină măsură a sistemului de canalizare, reducând riscul de inundații
- Purificarea apei meteorice prin filtrarea acestora
Avantaj: un mediu mai curat
Avantaje financiare ale acoperişului verde
Avantaj: păstrează energia, asigură costuri mici de exploatare a clădirii (încălzire, climatizare)
- Aspect „ECO” îmbinând funcţionalitatea cu naturaleţea
Avantaj: creşte valoarea imobilului
- Obţinere de subvenţii, reduceri de impozit pentru clădiri verzi
Avantaj: costuri mai mici de realizare, exploatare
- Durată de viaţă lungă – amortizare mai rapidă
Avantaj: păstrarea îndelungată a valorii
Avantaje practice
Avantaj: mediu interior și exterior mai liniștit
Este complet ignifug
Avantaj: priveliște frumoasă; verdele are efect calmant și relaxant
- Nu se utilizează balast pentru protecția acoperișului
Avantaj: Înlocuirea unui material inert cu unul “viu” aspectuos.
Captarea CO2: Aer mai curat
Dioxidul de carbon este o substanță gazoasă, rezultată, în principal, din arderea combustibililor fosili. După revoluția industrială, nivelul de CO2 în atmosferă a crescut în mod considerabil. Acest lucru este considerat cauza principală a încălzirii globale. Se cunoaște că plantele absorb CO2, dar din păcate numărul plantelor și al copacilor nu a crescut proporțional cu cantitatea emisiilor de CO2. Nu se cunoaște încă ce cantitate poate capta sedumul, dar din cauza numărului mare de suculente pe mp, se așteaptă să fie considerabilă. Fiecare metru pătrat de vegetație Sedum are o suprafață de cca 2,4 mp de suprafaţă de frunze utilă, însă un metru pătrat de acoperiș extensiv cu vegetație erbacee poate avea chiar 100 mp de suprafață desfășurată de frunziș. Acoperișul verde reduce cantitatea de CO2 din atmosferă și implicit, încălzirea globală.
Captarea microparticulelor: Un aer mai curat
Microparticulele din aer reprezintă un pericol deosebit asupra sănătății publice. Cauzează boli cardiace și agravează bolile pulmonare. Institutul de Sănătate Publică și de Mediu din Olanda a calculat că, anual, numărul de decese premature cauzate de expunerea pe termen scurt la microparticule, ajunge la 18.000.
Elementele din natură rețin microparticulele, care apoi nu curg în sistemele de canalizare împreună cu apa pluvială ci sunt filtrate, reținute în substrat. Acoperișul verde extensiv poate capta aprox. 1,5 kg pe hectar. Acesta corespunde capacității de captare a unui copac adult. Un acoperiș verde cu sedum captează mai multe microparticule decât aceeași suprafață de bitum, din cauza iregularității structurii de pe suprafață. Orașele, de regulă, suferă din cauza fumului de eșapament, așadar acoperișurile cu verdeață au efect pozitiv asupra calității aerului. O sporire cu 10-20% a numărului de acoperișuri verzi va contribui substanțial la înbunătățirea sănătății locuitorilor
Filtrarea apei pluviale: Un mediu mai curat
Acoperișurile verzi nu numai că rețin mari cantități de apă meteorică, dar o și purifică. Apa de ploaie curge mai întâi pe plante, apoi prin diferitele straturi componente, ajungând doar după aceea în scurgere, astfel fiind filtrată. Studiul realizat de Kohler & Schmidt (1990), arată că 95% din cantitatea de plumb, cupru și sulfat de cadmiu și 19% din zinc, ce ajunge pe acoperiș cu apa pluvială, rămâne în substrat. Cantitatea de azotați, azotiți reținuti (provenita din ploile acide) este deasemenea importantă, dar mai greu de cuantificat.
Vara – efect de răcire a clădirilor:
Căldura preluată din mediul ambiental poate fi redusă în cazul acoperişurilor cu 90% prin utilizarea acoperişurilor verzi. La aceasta se adaugă efectul stratului de termoizolaţie care poate contribui la reducerea transferului de căldură cu 99%. Studiile din Germania au demonstrat că în cele mai fierbinţi zile de vară când temperatura aerului se ridică la 35 °C temperatura substratului de sub vegetaţie niciodată nu depăşeşte 25 °C. Acest efect de răcire în primul rând se datorează evaporării, efectului de umbrire al vegetaţiei, dar şi abilităţii acoperişului verde de a reflecta razele solare, energia consumată prin fotosinteză şi puterea de stocare a căldurii, a apei înglobate în substratul vegetal.
Iarna – efect de încălzire a clădirilor:
Firele de iarbă, structura de vegetaţie se comportă ca o „blană” și contribuie la mărirea efectului de termoizolare formând un strat subţire cu structură tridimensionala în care este înglobat aerul. De asemenea, vegetaţia împiedică vântul rece să lovească direct straturile superioare ale acoperişului. Efect mic, dar sesizabil, îl are puterea de termoizolare a substratului special de acoperiş verde, respectiv reflectarea razelor infraroşii de către stratul de vegetaţie, precum şi degajarea de căldură produsă de condens sau brumă care se formează dimineaţa pe suprafaţa stratului de vegetaţie (la producerea condensului a 1 g de apă se degajă căldură de 530 calorii).
Gândiţi-vă la milioanele de hectare de acoperişuri artificiale din toată lumea. Iar acum închipuiţi-vă că măcar o parte a acestei enorme zone în care oamenii şi-au lăsat amprenta e înapoiată naturii – creând spaţii verzi acolo unde odinioară erau doar asfalt şi pietriş. Și nu ne-ar părea rău dacă, printre alte beneficii, ar aduce şi un dram de fericire pentru oameni.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Să readucem natura în viața noastră” ce abordează actuala criză din domeniul biodiversității din Europa și de la nivel mondial.
Parlamentul European susține crearea unei platforme europene pentru înverzire urbană, precum și stabilirea unor obiective obligatorii privind biodiversitatea urbană. Natura este în declin la nivel mondial într-un ritm fără precedent, un milion dintr-un total estimat de opt milioane de specii fiind în pericol de dispariție.
Obiectivele Strategiei UE privind biodiversitatea sunt de a asigura că, până în 2050, ecosistemele mondiale sunt refăcute, reziliente și protejate în mod adecvat.
Surse de informare:
ODU GREEN ROOF
https://www.natgeo.ro/dezbateri-globale/omul-si-viata/9682-grdini-pe-acoperi
https://www.arenaconstruct.ro/acoperisuri-verzi-obligatorii/?cn-reloaded=1